Partea armeană nu încetează să comită crime împotriva Azerbaidjanului.

În ciuda faptului că războiului dintre cele două țări a fost încheiat prin semnarea declarațiilor trilaterale dintre Azerbaidjan, Rusia și Armenia la 10 noiembrie 2020 și 11 ianuarie 2021, partea armeană continuă să comită provocări și crime împotriva Azerbaidjanului, amenințând astfel pacea și securitatea regională. Organele de aplicare a legii din Republica Azerbaidjan investighează crimele de război și alte infracțiuni grave comise de membrii forțelor armate ale Armeniei.

Serviciul de Securitate de Stat și Biroul Procurorului General al Republicii Azerbaidjan au finalizat o anchetă în cazul a 14 membri ai grupului de sabotaj care a fost reținut în decembrie 2020 în regiunea Khojavend din Republica Azerbaidjan în urma unei operațiuni comune antiteroriste. În cursul anchetei, s-a stabilit că acești cetățeni din Armenia, împreună cu alți membri ai forțelor armate ale acelei țări, au trecut ilegal frontiera de stat a Azerbaidjanului în perioada 26-27 noiembrie 2020, au ocupat poziții de luptă în păduri și alte zone în partea de nord-vest a regiunii Khojavend și au efectuat atacuri asupra cetățenilor azerbaidjeni și a infrastructurii civile și militare.

Actul de acuzare bazat pe articole relevante, care iau în considerare terorismul săvârșit în baza unui acord prealabil de către un grup de persoane, de un grup organizat sau de o organizație criminală cu aplicarea armelor de foc sau a subiecților folosiți ca armă, atacuri asupra întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor sau asupra persoanelor care fac parte din formațiuni sau grupuri armate care nu sunt prevăzute de legislație și alte dispoziții din Codul Penal al Republicii Azerbaidjan au fost trimise Curții spre examinare.Se așteaptă ca examinarea în instanță să înceapă în curând, în timp ce ancheta în cazul altor membri ai grupului de sabotaj este în curs.

Procuratura Generală a finalizat, de asemenea, ancheta cu privire la un alt episod inițiat împotriva a doi cetățeni din Armenia, Ludwig Mkrtchyan și Alyosha Khosrovyan, și supus Curții spre examinare. Aceste persoane sunt acuzate de încălcarea unor articole (tortură, încălcarea legilor și obiceiurilor de război) împreună cu alte câteva articole din Codul penal al Republicii Azerbaidjan.

L.Mkrtchyan a fost reținut de membrii forțelor armate din Azerbaidjan la 20 octombrie 2020 în satul Malikjanli din regiunea Fuzuli, Azerbaidjan. Ancheta a stabilit, inclusiv prin declarațiile martorilor oculari că, în cursul ostilităților militare dintre Armenia și Azerbaidjan la începutul anilor ’90, persoana menționată a fost implicată în comiterea de crime de război împotriva cetățenilor din Azerbaidjan. Acționând ca interpret pentru serviciile speciale ale Armeniei, el a participat la interogarea unui cetățean azerbaidjan luat ostatic de către Armenia în pădurea Ballîdja de lângă orașul Hodjalî și a torturat acest captiv al Azerbaidjanului. De asemenea, a bătut și torturat alți 11 cetățeni azerbaidjeni luați în captivitate armeană în orașele Khojavend și Agdara din Azerbaidjan, precum și în închisoarea Șușa. Într-un alt episod, el este acuzat pentru uciderea unui prizonier de război azerbaidjan cu o mitralieră.

Alyosha Khosrovyan a supus un soldat al forțelor armate din Azerbaidjan la tratament crud și inuman, în timp ce era prizonier de război aflat în captivitate armeană în 1994 și l-a forțat la muncă obligatorie. А.Khosrovyan a torturat, de asemenea, soldații azerbaidjeni din închisoarea Șușa, bătându-i în mod sistematic și menținându-i înfometați, provocându-le astfel suferințe fizice și psihice grave, încălcând normele dreptului internațional umanitar privind tratamentul uman al prizonierilor de război ca persoane protejate.

În prezent, Curtea Militară de la Baku se află în dezbateri privind cazul celor doi cetățeni armeni menționați anterior. Ședințele Curții sunt deschise pentru mass-media și public, inclusiv pentru reprezentanții țărilor străine și ale organizațiilor internaționale acreditate în Azerbaidjan.

În altă ordine de idei, o anchetă asupra dosarului penal împotriva cetățeanului libanez Viken Eulcekjian a fost finalizată și transmisă Curții. Persoana menționată este acuzată pentru participarea la operațiuni militare împotriva Republicii Azerbaidjan ca mercenar în schimbul unei recompense materiale de 2.500 USD. În acest scop, împreună cu alte persoane care formează un grup organizat, el a trecut ilegal granița internațională a Azerbaidjanului și s-a alăturat altor mercenari care luptau împotriva Republicii Azerbaidjan. V.Eulcekjian este acuzat în temeiul articolelor din Codul penal al Republicii Azerbaidjan, care iau în considerare participarea unui mercenar la un conflict militar sau operațiune militară, terorism comis de un grup de persoane printr-un acord prealabil, de către un grup organizat sau o asociație criminală (organizație) și trecerea ilegală a frontierei de stat cu acorduri prealabile de către un grup de persoane sau de către un grup organizat.

Faptele menționate mai sus, descoperite prin anchetă și prin depozițiile martorilor oculari, ilustrează amploarea și gravitatea infracțiunilor comise în cursul agresiunii armate a Armeniei împotriva Azerbaidjanului. O anchetă aprofundată asupra tuturor acestor cazuri și aducerea tuturor făptașilor în fața justiției continuă să fie esențială. Nu ar trebui să existe nicio impunitate pentru toate infracțiunile din trecut pentru a nu permite repetarea acelorași tragedii în viitor. Acest lucru ar descuraja, de asemenea, revanșismul agresiv din Armenia și ar contribui la pace și securitate în regiune.

Comunitatea internațională are, de asemenea, responsabilitatea juridică și morală de a aborda cu promptitudine inacțiunea deliberată a Armeniei în luarea de măsuri legale și practice în ceea ce privește infracțiunile pe scară largă comise împotriva Azerbaidjanului și cetățenilor săi. O importanță deosebită este stabilirea locației a aproape 4000 de azerbaidjeni care au dispărut în cursul agresiunii armate a Armeniei din 1991-94, precum și eliberarea de către Armenia a hărților zonelor minate de pe teritoriile recent eliberate din Azerbaidjan.

Cu toate acestea, printre lipsa reacțiilor și a măsurilor adecvate din partea comunității internaționale, conducerea politico-militară din Armenia pare să fie încurajată să întreprindă acțiuni destabilizatoare suplimentare. Armenia recurge cu îndrăzneală la o serie de provocări de-a lungul frontierei de stat cu Azerbaidjanul, având în vedere situația sa politică internă înainte de alegerile parlamentare anticipate. La 27 mai 2021, forțele armate din Azerbaidjan au limitat încă o încercare a forțelor armate din Armenia de a se infiltra pe teritoriul Azerbaidjanului. Șase membri ai celor două grupuri diferite de recunoaștere și sabotaj ale forțelor armate armene au fost reținuți în regiunea Kalbadjar, în adâncul teritoriului recunoscut internațional al Azerbaidjanului. Persoanele reținute, menționate mai sus, sunt în prezent în curs de ancheta condusă de organele de drept din Republica Azerbaidjan.

Conducerea politică și militară superioară a Armeniei a confirmat faptul că persoanele reținute depuneau mine pe rutele de aprovizionare ale posturilor militare azerbaidjene în apropierea frontierei de stat. Totuși, în același timp, Armenia încearcă să prezinte persoanele reținute drept „prizonieri de război”. Aceste afirmații sunt total nefondate în conformitate cu normele aplicabile ale dreptului internațional umanitar.

Mai mult, ultimele rapoarte ale mass-mediei armene cu privire la tratamentul nerespectuos asupra a aproximativ 200 de trupuri ale soldaților armeni căzuți au fost ascunse de autoritățile armene și după 7 luni de la sfârșitul ostilităților nu au fost încă returnate familiilor lor.

Toate acestea ilustrează în mod clar încă o dată că adevărata intenție a autorităților armene care exploatează problema persoanelor dispărute și a așa-numiților „prizonieri de război” este de a induce în eroare comunitatea internațională și de a-și manipula propria societate prin încurajarea urii anti-azerbaidjene.

Ultimul incident tragic de mină care a provocat moartea a doi angajați ai mass-media și a unui funcționar public este un exemplu clar al amenințării grave care rezultă din contaminarea masivă a teritoriilor recent eliberate din Azerbaidjan cu mine și alte dispozitive explozive desfășurate de Armenia.

Explozia unei mine antitanc a avut loc în satul Susuzlug din regiunea Kalbadjar, Azerbaidjan, la 4 iunie 2021, în timp ce reprezentanții diferitelor mijloace de informare în masă își îndeplineau îndatoririle profesionale. Drept urmare, au fost uciși domnul Siradj Abișov (1988) de la compania de radiodifuziune AzТV, domnul Maharram lbrahimov (1982) de la Agenția de informație de stat AZERTAG și domnul Arif Aliyev, un reprezentant al puterii executive locale, iar alți patru civili au fost grav răniți.

Este deosebit de important să subliniem că explozia a avut loc într-un sat, de unde forțele armate ale Armeniei urmau să se retragă în conformitate cu Declarația trilaterală a liderilor din Azerbaidjan, Federația Rusă și Armenia semnată la 10 noiembrie 2020. Astfel, zona menționată nu era o zonă de operațiuni militare și nu ar fi trebuit să fie necesară implantarea minelor.

Armenia a solicitat prelungirea cu 10 zile a retragerii sale din regiunea Kalbadjar din presupuse motive umanitare. Cu toate acestea, a exploatat această perioadă pentru a plasa în mod masiv și fără discriminare mine în zonă în timp ce jefuia și distrugea proprietatea publică și privată, tăia și ardea pădurile și comitea alte infracțiuni. Prin urmare, mina ar fi fost plantată de Armenia în timpul retragerii sale din zonă pentru a provoca cât mai multe daune Azerbaidjanului.

Acest incident tragic demonstrează încă o dată gravitatea amenințării care rezultă din contaminarea masivă a teritoriilor Azerbaidjanului cu mine terestre și alte dispozitive explozive. Refuzul continuu al Armeniei de a elibera hărțile câmpurilor minate agravează situația costând din ce în ce mai multe vieți omenești, provocând daune materiale și subminarea procesului general de normalizare post-conflict.

Având în vedere amploarea și gravitatea contaminării cu mine, există o nevoie urgentă de răspuns internațional pentru a preveni pierderile umane în viitor, pentru a permite sutelor de mii de persoane strămutate să se întoarcă în cele din urmă la casele lor și să profite de oportunitatea pentru pace regională și cooperare apărută după rezolvarea conflictului Armenia-Azerbaidjan. Ca atare, aceasta este o problemă umanitară gravă și a drepturilor omului, care evidențiază o nevoie extremă de asistență internațională și necesită un răspuns urgent din partea întregii comunități internaționale.

Dr. Huseyn N. Najafov,

Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar

al Republicii Azerbaidjan în România

https://ultima-ora.ro/partea-armeana-nu-inceteaza-sa-comita-crime-impotriva-azerbaidjanului/